Un ucenic al Invatatorului
Va aduceti aminte cand Ioan Botezatorul a fost tinut in inchisoare de catre Irod Antipas? Ioan a fost, dupa scrierile lui Josephus, tinut in fortareata din Macherus, aflata in Perea, la est de Marea Moarta. Marturiile istorice descriu Macherus ca un loc intunecat si infiorator. Ucenicii lui Ioan au stat aproape de fortareata, pe un teren dezolat, ca sa aiba grija de nevoile lui Ioan atata vreme cat situatia lui era sumbra si nesigura. Matei si Luca ne-au oferit o mica imagine a devotamentului dovedit de toti ucenicii, atat cei ai lui Ioan cat si cei ai lui Isus, care au crezut si au slujit stapanilor lor.
Matei 9:14-15 “Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, si I-au zis: ‘De ce noi si Fariseii postim des, iar ucenicii Tai nu postesc de loc?’ Isus le-a raspuns: ‘Se pot jelii nuntasii cata vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cand mirele va fi luat de la ei, si atunci vor posti’”.
Invatatorul ucenicilor lui Ioan era un Profet care era pe drumul executiei. Ucenicii lui Isus vor avea aceesi soarta intr-o alta zi.
Matei 11:1-6 “Dupa ce a ispravit de dat invataturi la cei doisprezece ucenici ai Sai, Isus a plecat de acolo, ca sa invete pe oameni, si sa propovaduiasca in cetatile lor. Ioan a auzit in temnita depsre lucrarile lui Hristos, si a trimis sa-L intrebe prin ucenicii sai: ‘Tu esti Acela care are sa vina sau sa asteptam pe altul?’ Drept raspuns, Isus le-a zis: ‘Duceti-va de spuneti lui Ioan ce auziti si ce vedeti: Orbii isi capata vederea, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzii aud, mortii inviaza si saracilor li se propovaduieste Evanghelia. Ferice de acela pentru care eu nu voi fi un prilej de poticnire’”.
Ucenicii lui Ioan erau devotati si dedicati Invatatorului si Rabinului lor pana in ziua mortii Lui, in continuu raspunzand si urmand invataturile Lui. La randul lor, ucenicii lui Isus vor raspunde corespunzator Domnului si Stapanului lor. Lor li se va cere ca ucenicia lor sa fie plina cu bucurie, cu uimire, si intr-un final, cu tristete, asemanator cu ucenicii lui Ioan (care intr-o zi vor fi ucenicii lui Isus).
Etimologia cuvantului “ucenic” nu are o conotatie religioasa – un ucenic este un elev. Definitia unui ucenic este pur si simplu “o persoana care este un invatacel si un adept al unei doctrine gandite de altcineva, un discipol”.
Oricine poate fi preocupat de un tip de ucenicie – stiind bucatele mici dintr-o doctrina sau filozofie, dar un adevarat ucenic este unul care petrece o perioada lunga de timp observand un maestro, un invatator – ei pot cita filozofii si intelege principiile de baza care ofera promisiunea oricarei invataturi. O persoana poate fi ucenicul multor filozofii in viata: cu referire la dieta, la teorii educationale, la cresterea copiilor, la exercitii fizice, si religie.
Bineinteles ca crestinii nu sunt singurul tip de ucenici in lumea religioasa. De fapt, noi invatam ceva foarte fundamental despre fiecare ucenicie doar prin simpla observare. Ucenicii adevarati pot fi identificati prin modul in care arata, in care vorbesc, in care se imbraca, in care se prezinta – ei il reflecta pe invatatorul lor. Ii putem vedea pe tinerii mormoni in anii lor de misiune, si ii recunoastem prin modul in care se imbraca si se comporta. Vedem pe femeile musulmane acoperindu-si capetele, ascultand chemarea la rugaciune si evitand anumite activitati. Crestini fiind, ucenici ai lui Isus Domnul nostru, trebuie sa intelegem ca ucenicia noastra este intotdeauna la vedere. Noi trebuie sa ne gandim la modul in care ne imbracam, la cuvintele care ne sunt pe buze, la comportamentul pe care il afisam.
In ultimele saptamani ale vietii Lui pe pamant, Isus a intensificat discursurile despre costul adevaratei ucenicii. In Ioan 8, Isus Insusi, defineste ce ii va motiva pe cei care Ii sunt ucenici cu adevarat: “Si a zis iudeilor, care crezusera in El: ‘Daca ramaneti in cuvantul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei; veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi”.
In Luca 9, Isus este abordat de cativa ucenici care fac promisiuni si dau semne de devotement deplin fata de Isus. Isus le reaminteste celor ce cred in El ca o ucenicie adevarata necesita o credinta deplina, dedicare si devotament.
“Pe cand erau pe drum, un om i-a zis: ‘Doamne, Te voi urma oriunde vei merge.’ Isus I-a raspuns: ‘Vulpile au viziuni si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiului Omului nu are unde-si odihni capul.’
Altuia i-a zis: ‘Vino dupa Mine!’ ‘Doamne’, i-a raspuns el, ‘lasa-ma sa ma duc intai sa sa ingrop pe tatal meu’. Dar Isus i-a zis: ‘Lasa mortii sa isi ingroape mortii, si tu du-te de vesteste Imparatia lui Dumnezeu.’
Un altul I-a zis: ‘Doamne, Te voi urma, dar lasa-ma intai sa ma duc sa imi iau ramas bun de la ai mei.’ Isus i-a raspuns: ‘Oricine pune mana pe plug, si se uita inapoi, nu este destoinic pentru Imparatia lui Dumnezeu.’”
Costul uceniciei trebuie considerat cu grija. Sacrificiile si motivatia sunt clar reflectate in cuvintele lui Isus. Aceste conversatii au loc in momentul in care Cei Doisprezece se pregatesc sa Il insoteasca pe Isus la Ierusalim pentru ultima data, inainte ca El sa fie tradat si omorat. Costul devenea din ce in ce mai clar celor care Ii erau devotati.
Ucenicia noastra trebuie considerata si socotita cu mare grija. Cine erau adevaratii ucenici ai lui Isus, atunci? Cine sunt adevaratii ucenici ai lui Isus, acum? Atunci cand ucenicii au parasit totul ca sa Il urmeze pe Isus, se pare ca Petru nu si-a vandut casa si barca, ca sa doneze toti banii slujirii. Petru nu si-a neglijat responsabilitatile fata de sotia lui, de soacra lui si de restul familiei. Nu este nici o indicatie ca Zebedei a renuntat la intreaga lui afacere cu pescuitul, atunci cand cei doi fii ai lui L-au urmat pe Isus. Petru, Andrei, Iacov si Ioan, cu totii s-au intors la pescuit dupa moartea lui Isus. Deci, care a fost semnificatia uceniciei in vietile lor? Care este semnificatia uceniciei in vietile noastre? Poate ca ucenicia ar insemna ca nu ar avea unde sa isi odihneasca capetele uneori, dar va necesita renuntarea la orice comfort? Noi stim ca Iacov si Ioan erau maniosi pe satul samaritean atunci cand nu li s-a oferit un loc sa innopteze acolo. De asemenea, stim ca Isus si Cei Doisprezece au gazduit in casele ucenicilor pe ambele parti ale raului Iordan. Ucenicia nu este echivalentul comunismului sau martiriu, ci necesita stabilirea prioritatilor, devotamentului si dedicarii.
Ce devenea din ce in ce mai evident celor doisprezece ucenici si tuturor celorlalti discipoli ai lui Isus, era ca situatia vietii lor – “evenimentele importante” (chiar ingroparea unui membru al familiei) nu ar trebui sa influenteze sau sa ingreuneze adevarata ucenicie. Adevarata ucenicie, adevaratul devotament aratat unui invatator, poate necesita sa renuntam la unele dintre placerile lumesti, pentru o perioada scurta. Adevaratii ucenici nu vor permite succeselor sau esecurilor acestei vieti sa influenteze slujirea lor. Noi punem la o parte plasele de pescuit in orice moment pentru a ramane in Cuvant, pentru a sluji unui Domn care a inviat, pentru a ne supune unui Conducator si pentru a intrupa principiile si adevarurile fundamentale are Domnului nostru.
Tipul de ucenicie pe care cineva il poseda este o alegere facuta in fiecare zi; un adevarat ucenic al lui Isus Il pune pe El, cuvantul Lui si poruncile Lui, pe primul loc. In pasajul din Luca 9, ucenicul lui Isus evidentiaza acest adevar; el defineste care este primul lucru in viata lui. El spune “MAI INTAI” permite-mi sa merg sa imi ingrop tatal. Inainte de toate, lasa-ma sa ma ocup de ceva care este mort si apoi ma voi ocupa de lucruri care sunt vii si eterne.
Ati intalnit voi vreodata pe cineva care sa va dea o explicatie de ce face lucrurile pe care le face – sau, dimpotriva, de ce nu fac lucrurile care ar trebui sa fie implinite? Ei va vor spune de ce nu le este usor sa Il serveasca pe Domnul intr-o anumita calitate, datorita experientelor lor anterioare. Ati auzit vreodata pe cineva zicand: “Parintii mei nu au facut cutare sau cutare lucru, asa ca eu nu am invatat niciodata cum trebuie facut acel lucru” sau “Am multe lucruri de care trebuie sa am grija in acesta perioada din viata mea” sau “As face acest lucru sau as fi in acel loc, dar un lucru important se desfasoara chiar acum”. Eu chiar am auzit o persoana spunand: “Poate, intr-o zi, voi invata cum sa slujesc in acest fel, dar in acest moment, trebuie sa ma gandesc la mine, la familia si la munca mea”. Noi trebuie sa fim cinstiti cu noi insine. Ceea ce spunem este: “Isus nu poate fi prioritatea mea acum…dar poate mai tarziu, poate mai tarziu, eu ma voi gandi la Domnul meu”.
Tipul de ucenicie pe care il posedam depinde de locul pe care il ocupa in viata noastra. Noi ne implicam in multe ucenicii in vietile noastre; si chiar avem ucenicii care ne acapareaza interesul si apoi dispar. Din nou, dupa cum am afirmat la inceputul acestui articol, in viata noastra noi vom fi adeptii unor diete, unor planuri de antrenament fizic, unor teorii educationale, unor filozofii de crestere a copiilor, pasiuni, sporturi si altele. Noi vom cita profesori, doctori, filozofi, nutritionisti in dorinta noastra de a ne implini telurile si succesul propus.
Unde isi va gasi locul ucenicia noastra in Isus, ce loc va ocupa Cuvantul Lui si la ce vom renunta pentru a Ii servi ca ucenici adevarati? Noi vom lua o decizie si poate Ii vom cere sa astepte un pic pana ne vom ingropa mortii; poate Ii vom spune ca suntem prea ocupati cu serviciul nostru si cu casa in care traim. Dar daca facem acest lucru, noi Il vom auzi spunandu-ne, “Oricine pune mana pe plug, si se uita inapoi, nu este destoinic pentru Imparatia lui Dumnezeu.”