Tanarul bogat
Povestea tanarului bogat se gaseste in cele trei evangheli sinoptice, Matei 19:16-23, Marcu 10:17-22 si Luca 18:18-23. Tanarul este un conducator in comunitatea lui, probabil un iudeu, de vreme ce nici un conducator roman nu s-ar fi adresat lui Isus ca “invatator” sau “stapan” (Matei 19:16). Astfel ca, acest barbat ar fi stiut Legea lui Dumnezeu foarte bine. Si aceasta este evident din intrebarea pusa lui Isus despre poruncile pe care trebuie sa le tina. Isus numeste sase porunci, inclusiv “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti” (Matei 19:19). Omul raspunde, “Toate aceste porunci le-am pazit cu grija…ce-mi mai lipseste?” (Matei 19:20). Intrebarea indica o problema a inimii, inauntrul acestui tanar bogat. Mai mult ca sigur, acest om nu a pazit perfect legea lui Dumnezeu din tinerete, dar era evident ca el era religios si parea sincer in dorinta sa de a fi mantuit. El se compara cu cerintele Legii si credea ca este fara pacat.
Bineinteles ca Isus a putut sa ii descopere greseala: “Daca vrei sa fii desavarsit, du-te de vinde ce ai, da la saraci si vei avea o comoara in cer! Apoi vino si urmeaza-ma” (Matei 19:21-22). Isus descopera o parte a vietii acestui tanar in care el nu se putea compara cu cerintele Legii lui Dumnezeu. Este interesant sa vedem in Marcu 10:21 mila pe care Isus o avea pentru acest tanar: “Isus S-a uitat tinta la el, l-a iubit si i-a zis, ‘Iti lipseste un singur lucru; du-te de vinde tot ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer. Apoi, vino, ia-ti crucea si urmeaza-Ma.” Isus testeaza credinta acestui tanar si, din pacate, credinta lui nu a trecut testul. El a pretuit mai mult bogatiile acestei lumi decat bogatiile eterne. Isus a descoperit inima acestui om si ce pretuia ea: “Cand a auzit tanarul vorba aceasta, a plecat foarte intristat, pentru ca avea multi avutii.” (Matei 19:22) Alegea tanarului, cu siguranta, ca L-a intristat pe Isus deoarece Isus il iubea.
Care sunt emotiile pe care le simtiti citind aceste cuvinte? V-ati simtit voi mai vrednici de mantuirea voastra in zilele cand slujiti, cand participati la inchinare sau cand va faceti timp sa cititi? Noi traim intr-o lume in care productivitatea si implinirile sunt laudate. Ma voi referi acum numai la noi, femeile, si la obisnuinta noastra de a taia de pe lista lucrurile implinite. Datorita talentului nostru de a face mai multe lucruri in acelasi timp, noi suntem impulsionate de cat de multe lucruri putem implini intr-o singura zi si, daca nu avem grija, putem gasi satisfactie in acest tip de success. Chiar daca munca din greu este de apreciat, nu trebuie sa fim inselati sa credem ca slujirea noastra si faptele noastre sunt cele care ne garanteaza mantuirea si harul lui Dumnezeu. Efeseni 2:8-9 spune: “Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni.” Oricat de eficiente suntem, noi nu putem sa obtinem harul lui Dumnezeu si nu ar trebui sa permitem niciodata ca faptele infaptuite sa ne multumeasca atat de mult incat sa uitam de atitudinea zilnica a inimii noastre. Intr-adevar, Isus doreste supunerea si slujirea noastra, dar mai mult decat atat, El doreste inimile noastre.
Cerandu-I tanarului bogat sa isi vanda toate avutiile, Isus nu condamna bogatia si prosperitatea. Uneori, aceasta istorisire poate fi interpretata ca Isus condamnand bogatia, dar la o examinare mai atenta, este un avertizment ca orice punem inaintea lui Isus ne poate face sa ne pierdem interesul de a ajunge in ceruri. Isus evidentiaza ca Legea este standardul perfect al lui Dumnezeu, astfel ca daca cineva implineste Legea desavarsit, atunci el poate scapa de pedeapsa pacatului. Dar nimeni nu poate implini acest lucru, bineinteles, cu exceptia lui Isus. Cand tanarul a raspuns ca el a pazit Legea cu grija, Isus i-a aratat un lucru in care el nu se putea compara cu indreptatirea lui Dumnezeu. Omul nu era dornic sa Il urmeze pe Domnul, daca ar fi trebuit sa renunte la bogatiile lui. Omul incalca cele mai mari porunci; el nu L-a iubit pe Domnul cu toata inima lui si nu l-a iubit pe aproapele lui ca pe sine insusi. Cateva lucruri in aceasta lume ii impiedica pe oameni sa se dedice complet lui Dumnezeu; bogatiile sunt unul dintre ele.
De cate ori ne facem noi vinovati de acelasi lucru? Noi punem carierele, talentele, relatiile si altele, inaintea dragostei noastre pentru Hristos, in timp ce ne laudam cu devotamentul nostru fata de Dumnezeu. Avaritia ii afecteaza inima tanarului, chiar daca el nu era constient de asta: “Orice ni se da bun si orice dar desavarsit este de sus.” Trebuie sa facem un effort de a ne aminti ca Dumnezeu ne-a dat orice lucru bun in vietile noastre – familiile, copiii, carierele, prosperitatea financiara, sanatatea – si daca nu avem grija, noi putem sa apreciem darul mai mult decat Cel care l-a daruit. Haideti sa nu fim ca acest tanar bogat, care a permis ca darul lui Dumnezeu de prosperitate temporara sa il impiedice de a fi un ucenic credincios al lui Hristos si astfel pierzand casa lui eterna cu Mantuitorul nostru.
Daca suntem sinceri, haideti sa recunoastem ca sunt lucruri in viata noastra care au prioritate mai mare decat Dumnezeu. Cateodata accept ca si eu sunt vinovata de acest lucru. Dar in loc sa fim descurajati, haideti sa ne amintim de cuvintele lui Marcu – Isus l-a iubit pe tanarul bogat, in ciuda faptului ca el a ales sa nu Il urmeze pe Isus. La fel, El ne iubeste si pe noi, atunci cand suntem activi in mantuirea noastra si continuam sa ne curatim inimile noastre in fiecare zi.
